Urăsc sfaturile date de oamenii care doar citesc tone de cărţi și nu exersează nimic. Ca şi cum, dacă citeşti
toată cartea de bucate, ştii și ce gust au mâncărurile din ea.
De câteva
zile m-am apucat de gătit fără carte de bucate.
Mi-au
ieşit nişte mâncăruri foarte "creative" - fie arse, fie cam dietetice
(adică fără gust, zice fiul meu).
Din păcate,
fac parte din categoria celor care citesc tone de cărţi (şi-apoi dau sfaturi).
Iar când mă apuc de trăit, nu-mi iese ca la carte. Am de gând să perseverez: o
să mai pun sare, piper, ardei iute, smântână, Mozart, fără de care nu se poate
găti, lacrimi (de la ceapă), puţin sânge (de la degetele de prin cartofi),
mărar - că e parfumat, răbdare, umor şi la sfârşit, o să scriu şi eu o
carte - de bucatele pe care le-am gustat.
