Pe-ncercatelea

Urăsc sfaturile date de oamenii care doar citesc tone de cărţi și nu exersează nimic. Ca şi cum, dacă citeşti toată cartea de bucate, ştii și ce gust au mâncărurile din ea.

De câteva zile m-am apucat de gătit fără carte de bucate.

Mi-au ieşit nişte mâncăruri foarte "creative" - fie arse, fie cam dietetice (adică fără gust, zice fiul meu).

Din păcate, fac parte din categoria celor care citesc tone de cărţi (şi-apoi dau sfaturi). Iar când mă apuc de trăit, nu-mi iese ca la carte. Am de gând să perseverez: o să mai pun sare, piper, ardei iute, smântână, Mozart, fără de care nu se poate găti, lacrimi (de la ceapă), puţin sânge (de la degetele de prin cartofi), mărar - că e parfumat, răbdare, umor şi la sfârşit, o să scriu şi eu o carte - de bucatele pe care le-am gustat.

O traducere

De mult timp n-am mai citit o carte atât de prost tradusă...

In primul moment mi-a fost ciudă că am dat banii pe un asemenea gunoi lingvistic, cu superioritatea unui redactor de Academie. Cu toate acestea, nu am putut să o las din mână, şi mi-am amintit de acele texte pe care le înţelegi dincolo de alăturarea creativă a literelor în cuvinte fără sens.

M-a surprins una din primele fraze din text : "Creaţi experienţe care să merite să fie împărtaşite!" R. Bandler, autorul cărţii, este unul din părinţii NLP-ului. Mi-am pus la bătaie (de cap) toate cunoştinţele, ca să pot înţelege textul. Face banii. Mi-a dat libertatea să văd cartea ca pe o provocare pentru schimbarea propriei mele perspective înţepenite în: "ce nu poţi citi nu are valoare" sau "ce e prost spus e şi prost gândit" etc.

O carte pentru spart creierii: Despre schimbare.